CFR - siguranta, confort, calitate lipsa

V-ati gandit vreodata cum sa va distrugeti un week-end, facandu-va o mie de draci si sa dati si bani pentru asta? Ei bine, pentru cei ce duc lipsa de idei in acest sens, am eu o solutie: bazati-va pe CFR atunci cand planificati un sfarsit de saptamana departe de mizeria Bucurestiului.

Daca imi amintesc eu bine, prin 2007 ANAT, prin persoana domnului Anastasiu, si CFR Calatori se burzuluiau unii la altii pe teme de monopol si discriminare, in sensul ca CFR nu permitea achizitionarea biletelor de tren prin intermediul agentiilor de turism sau includerea lor in pachetele turistice, in timp ce agentiile isi doreau foarte mult acest lucru (nu voi intelege niciodata de ce) si considerau ca pierd banii din cauza refuzului Cailor Ferate Romane de a colabora, asa cum, ce-i drept, se intampla in statele UE. Suparare mare la ANAT, mai ales ca agentiile SNCFR comercializau bilete de avion si autocar, facand concurenta agentiilor! Pe la sfarsitul lui 2008, odata cu schimbarea la fata, CFR-ul se hotari totusi sa se apropie putin de turismul romanesc si introduse un sistem de rezervari online prin care agentiile de turism puteau achizitiona bilete de tren in limita a 25% din locurile disponibile. O victorie importanta a ANAT, daca avem in vedere felul cum functioneaza acest tip de colaborare in Italia, Franta sau Spania spre exemplu, unde in 3 ore parcurgi in conditii de confort si siguranta distanta de aproximativ 700 km intre Madrid si Barcelona (renfe.es) sau in 5 ore cei aproximativ 950 km intre Paris si Nisa (sncf.fr), adicatelea cum te uiti tu asa la harta Frantei, aproape dintr-un capat in celalalt, cu trenuri ce pleaca cel putin din ora in ora. In Romania insa, CFR-ul, in ciuda sloganului bine ales, pentru ca se pare ca la scornit imnuri si sloganuri pe bani publici ne pricepem ceva mai mult decat la a le si concretiza, nu va putea fi niciodata un mijloc de transport recomandabil in scopuri turistice iar cine il va alege, fie chiar si pentru un week-end, nu numai ca nu va "descoperi din nou placerea de a calatori" dar va blestema clipa cand i-a venit ideea.

Avand inca proaspata in minte experienta placuta cu Renfe si TrenItalia (desi aici am inca mici retineri, dat fiind faptul ca inca mai tin prin sertar bonul cu cei 8 euro ce ar fi trebuit sa-mi fie rambursati de catre automatul de bilete) si probabil intr-un moment de trista naivitate, m-am lasat pentru o clipa prada propagandei CFR si am gasit trenul ca cel mai potrivit mijloc de transport pentru a petrece un frumos week-end la Budapesta. Si, ca un fost agent de turism ce nu se dezminte, am ales cu grija datele (last minute, bineinteles, ca toti clientii pe care nu i-am inteles atatia ani), am rezervat un hotelas de 3 stelute intr-o zona comoda pentru a vizita obiectivele turistice, asta dupa indelungi dezbateri pe tema mochetei, stilului de mobilier, distantei pana la gara samd, am planificat in detaliu traseul zilnic, cu Palatul Parlamentului, Bazilica Sfantului Stefan, podul Szechenyi-Lanchid, funicularul pana la castel si apoi catacombele, Muzeul de Istorie, Muzeul Muzicii, Muzeul de Istorie Militara, Bastionul Pescarilor si Biserica Matthias, Casa Terorii, si bulevardul Andrassy, Piata Eroilor, Galeria de Arta Moderna, gradina zoo, baile Szechenyi si Castelul Huniazilor si, desi nici experientele anterioare (dintre care cea mai recenta a fost 7 ore pentru 294km pe traseul Bucuresti-Sighisoara), nici confortul, nici pretul biletului si, in principiu mai nimic in afara de cele 3 cuvinte (cuvinte si atat!) - siguranta, confort, calitate - din materialul de promovare nu il recomanda, am hotarat sa mergem cu trenul. Ba mai mult, ca un turist constiincios, m-am deplasat chiar pana la gara sa ma asigur ca am toate detaliile necesare si ca nu exista probleme. Si nu existau! Plecarea din Bucuresti la 5.50, sosire in gara Keleti la 18.47, pretul biletului acelasi de pe net. Asa ca m-am dus linistita acasa, fericita ca am reusit sa fac o economie substantiala (56 euro/persoana hotelul pentru 2 nopti plus 75 euro transportul, venea cam 131 euro in conditiile in care orice oferta city break pe la agentiile romanesti pornea de la 200 de euro, pret care niciodata nu-i disponibil, si fara taxe incluse), asteptand cu nerabdare ziua plecarii si documentandu-ma la greu pentru a nu rata niciuna dintre atractiile Budapestei.

Si sa ma fi tot bucurat asa pana in ziua dinaintea plecarii cand am considerat ca ar cam fi timpul sa iau biletele. Am mers deci la gara si m-am asezat nerabdatoare la coada la casa de bilete pentru trenuri internationale (se pare ca mai exista si alti destepti ca mine!). Numai ca socoteala de acasa nu prea se potrivi cu cea din gara pentru ca, taman cand imi planificam eu mai abitir calatoria, vecinii unguri erau ocupati sa planifice o greva si nu una d-asta autohtona de "oprim trenurile o jumatate de ora" ci una de cel putin o zi cu incepere de la ora 00.00, ceea ce insemna ca toate trenurile internationale se opreau la granita si nu mai operau pe teritoriul unguresc. Si daca tot se opreau la granita, CFR-ul nostru considerase de cuviinta sa le anuleze de tot si sa-i mai dea dracu' pe calatorii care mergeau pana la Brasov, Alba-Iulia, Deva sau Arad, care se pare ca ii cam incurcau, sau pe cei care isi cumparasera deja biletele. Este inutil de mentionat ca, in ciuda insistentelor care au mers pana la a vedea instiintarea venita de la MAV, a fost imposibil de gasit o solutie cu cei de la CFR, care nu stiau altceva decat "mergeti cu alt tren pana la granita si de acolo va descurcati", de parca de la granita incolo era tarlaua lu' tata.

Vazand incompetenta cheferistilor si plini de nervi, am cautat mijloace alternative, gandindu-ma la banii dati pentru hotel si care, in conditii de no-show urmau a fi pierduti, lundu-mi deja gandul de la un week-end reusit. Primul si cel mai la indemana a fost autocarul, astfel incat am dat o fuga pana la Eurolines-ul domnului Anastasiu (vi-l amintiti pe domnul Anastasiu, cel cu suntem pe drumul cel bun, turismul se misca?) unde, dupa o asteptare de 20 minute, cu toate ca in fata era o singura persoana, am aflat ca turismul se misca dar nu zilnic si, pe principiul "in acest birou se fumeaza o zi da una nu. Azi nu", ca ultimul autocar plecase deja si nu exista autocare spre Budapesta a doua zi, Atlassib-ul, aceasta "poarta deschisa catre Europa", era de fapt cam intredeschisa si nici macar nu avea curse catre Budapesta iar alte companii cu plecare din Bucuresti nu stiam. Asa ca ne-am intors cu buza umflata acasa, hotarati sa gasim singuri o solutie. Primul gand a fost sa incercam cu avionul numai ca, nu stiu cum s-a facut si cum s-au aliniat stelele, ca pentru datele alea Malev-ul, singura cursa directa pentru a doua zi, avea tarife incepand de pe la 500 € de persoana, bani cu care ajungeam in Maroc, Tunisia, Portugalia si cred ca si in Thailanda in perioada low-season, iar WizzAir-ul nu avea curse si chiar daca ar fi avut, era imposibil de ajuns la Targu Mures in timp util. Am taiat deci de pe lista aceasta posibilitate si am cautat autocare cu plecare din orasele apropiate de granita. Si am gasit: din Oradea, din Cluj, ba chiar si din Baia Mare numai ca, fara exceptie, ultima cursa catre Budapesta pleca din respectivul oras la ora 15.00 si, nu stiu daca va vine sa credeti, in "the land of choice", atat de promovat si parapromovat, ocupat cu revigorarea turismului si scuturarea lui de tarana, cu implicari la nivel inalt, cu incruntari si vorbe mari, cu propaganda scumpa si fotografii frumoase, nu exista nicio posibilitate de a ajunge din Bucuresti in vreunul dintre aceste orase inainte de 15.15, nici daca impingi trenul sau dai din pedale la drezina. Si asta in timp ce trenurile frantuzesti depasesc recordul de viteza, ajungand la 574,8 km/h in 2007.

Acum trecut-a timpul... Week-endul meu, planuit in detaliu si mult asteptat, s-a dus dracului... S-au dus si banii, recuperati pana la urma, prin bunavointa hotelierului si a supplierului implicat, si folositi pentru o noua deplasare, de data asta cu avionul. A mai ramas doar gustul amar lasat de naruirea planurilor si de neputinta de a ajunge nu pe Luna sau pe Marte ci "acoalea" la vecinii unguri sau macar la Cluj, Oradea sau Arad si asta cat sunt inca tanara, si intrebarea la care nu reusesc sa-mi raspund: la ce le-o trebui agentiilor de turism, preocupate banuiesc si de confortul clientilor, nu numai de buzunarul lor, colaborare cu CFR Calatori? In conditiile in care ofera un serviciu costisitor in mod absolut nejustificat, conditii de calatorie deplorabile (daca e sa ma gandesc doar scaunele extrem de incomode, in special la trenurile asa-zis moderne unde trebuie sa-ti "impletesti" picioarele cu cele ale persoanei de vizavi, la lipsa apei la toaleta si uneori a luminii in compartiment, la lipsa aerului conditionat sau a unui sistem de ventilatie, vital atunci cand in compartiment se mai gasesc, pe langa doi muncitori asudati mancand salam, si 2 galeti de branza), securitate ioc, de multe ori trenurile si garile fiind pline de indivizi dubiosi sau cu punga la gura, de cersetori si pretinsi vanzatori ambulanti ce intra peste tine in compartiment cu toata impotrivirea ta, ca sa nu mai vorbim de frecventa redusa a trenurilor, lipsa de punctualitate sau durata mult prea mare a calatoriei, CFR-ul constituie cumva un partener "de incredere" in afaceri? Sau poate agentiile de turism, moarte de foame, isi doresc comisioane si la biletele de tren, ca si cum nu ar avea destule din vanzarea celorlalte servicii? In orice caz, ideea preluarii modelului de colaborare Caile Ferate - Ministerul Turismului pentru a satisface nevoia de produs turistic forfetar cu care a fost indoctrinat turistul roman e pe cat de proasta pe atat de naiva, dovedind inca o data, daca mai era nevoie, lipsa crasa de interes a turoperatorilor romani fata de siguranta clientilor si confortul lor, si cu siguranta mult prea precoce, CFR-ul reusind sa dea un nou inteles peiorativ expresiei deja generalizate in afara: coming to Romania is like stepping back in time.

1 Mai - De la Udrea, fara numar

Nu stiu cum se facu anul acesta, ca taman cand madama Udrea isi intra in paine ca ministru al turismului, se implini si sorocul domnului Anastasiu la conducerea ANAT, iar functia de presedinte al asociatiei fu preluata de Corina Martin care, cu un comportament delirant (cum se mai aud barfe pe la colturi) sau nu, conduce 2 agentii de turism din Constanta si Asociatia de Promovare a Litoralului (spun asta pentru care are ceva relevanta in context). Fiind totusi nou investita in functie (deci posibil sa nu fi inteles pe deplin cum functioneaza relatia ANAT-Ministerul Turismului) si poate mai putin familiarizata (sper!) cu activitatea de pupincurism intensiv, spre deosebire de "leul-paraleu" sef, care se incapatanase sa-si demonstreze calitatea de lacheu al ministresei cu ocazia TTR 2009, sau poate in dorinta de afirmare rapida, doamna Martin tinu mortis sa ofere statisticile asociatiei cu privire la succesul campaniei de 1 Mai la mare si ne flutura mandra pe sub nas, prin intermediul Mediafax, un numar de 20 de mii de turisti veniti sa admire mizeria (sub toate aspectele ei) pe litoralul romanesc si o crestere cu 30% fata de anul precedent. Impresionant! Mediafax publica stirea, romanul o inghiti. Mare bucurie mare! Se pare totusi ca nu destul de mare pentru madama Udrea care, dupa ce batuse campii pe la televizor cu campanii de 2 bani si un imn inutil, suportase mizeria de litoral romanesc in loc sa-si incalzeasca unghiutele pe Coasta de Azur, calarise calul si bicicleta si era mai-mai sa si croseteze pentru binele turismului, mai avea de depasit si planul de turisti la hectar iar ANAT-ul nu numai ca ii strica toate calculele dar nici macar nu ii mentiona numele si nu se dadea cu capul de podele in semn de plecaciune. Cu alte cuvinte, ANAT-ul o facu de oaie! Dandu-si seama ca scapase porumbelul, doamna Martin se gandi s-o dreaga si, dupa un telefon la politie (?!), reveni asupra numarului, anuntand 50 de mii de turisti. Din pacate pentru ANAT, se pare ca nici de data asta nu nimeri numarul castigator... Pentru a elimina orice dubiu, madama Udrea lua taurul de coarne si ordona renumararea turistilor plecati deja de pe litoral. Si daca estimarile persoanelor direct implicate si cu ceva experienta in domeniul turismului (si mai putin in cel al parcarilor si gentilor de lux) nu erau in concordanta cu obiectivele Ministerului Turismului, se pare ca matematica organelor de politie conform careia aproximativ 20 de mii de masini intrate in Constanta egal 100 de mii de turisti (numar ulterior confirmat nolens volens si de doamna Corina Martin) fu gasita satisfacatoare de catre madama Udrea, care concluziona: "Ma bucur ca am atins obiectivele evenimentelor de promovare pe care le-am desfasurat pe litoral, contribuind astfel la cresterea substantiala a numarului de turisti fata de aceeasi perioada a anului trecut", atribuindu-si siesi aceasta presupusa reusita si ignorand faptul ca deplasarile de 1 mai la mare sunt o traditie inca dinaintea implicarii sale iar presupusul numar record de turisti de pe litoralul romanesc de anul acesta si diminuarea numarului de turisti ce au plecat in strainatate (totusi nu foarte putini) sunt consecinte ale crizei financiare si nicidecum ale activitatii sale intense. Si asta fara a mai intra in detalii tehnice... Pana una alta insa, turistii au iesit la numaratoarea pe hartie, programul "cu tanti Nutzi la mare" pe 2009 a fost incununat de succesuri iar madama Udrea s-a dus linistita acasa, gandindu-se ce sa mai calareasca, bineinteles, ca strategie de promovare, pentru a dubla sau chiar tripla (din pix) numarul turistilor la Marea Neagra din perioada estivala.

Early booking-ul - o pleasca in capul operatorilor de turism

Din pamant din iarba verde, anul acesta mai marii din turismul romanesc au mai scornit o idee pentru a-si rotunji veniturile si a-si umple buzunarele si in perioadele low-season si pe vreme de criza: popularizarea conceptului de early booking. Folosit de ani buni pe piata internationala, atat de catre lanturile hoteliere de succes, de la Accor la Pullman, cat si de catre operatorii profesionisti ca Thomas Cook, si cunoscut empiric de catre orice turist ce calatoreste regulat sau isi rezerva sejurul prin intermediul unei agentii straine, programul early booking i se prezinta consumatorului roman de turism ca o inovatie si o mare gaselnita a ANAT-ului, cea care a si initiat acest program la 1 februarie 2009 ca o masura menita sa combata criza financiara (sa intelegem ca daca nu era criza, nu pupam reduceri de early booking niciodata?!) si nicidecum ca o tendinta normala a pietei turistice, insusita ca atare de consumatorul de turism de peste hotare. Si totusi functioneaza! Daca anul trecut cele 2-3 agentii care afisau reduceri pentru rezervarile efectuate cu cateva luni inainte de sejur erau nebagate in seama de catre turisti sau media si privite cu compasiune si infatuare de catre ceilalti turoperatori ce stiau foarte bine ca reducere inseamna un minus la profit, anul acesta agentiile de turism s-au repezit sa inhate ideea, ca doar era penurie, si sa anunte reduceri care mai de care mai atractive, in lumina camerelor de luat vederi, pentru ca, sa nu uitam, turismul madamei Udrea e vedeta anul acesta.

Si uite asa, in cel mai scurt timp, afisele, pliantele si site-urile de prezentare ale agentiilor de turism s-au umplut de reduceri iar cumparatorul de servicii de turism, dotat cu o sensibilitate acuta la propaganda mediatica, nici nu mai concepe sa cumpere un pachet turistic daca nu sta scris pe el un procent de reducere cat de mic, numai early booking sa fie. Mai putin vizibile spre deloc au fost insa informatiile privind conditiile de rezervare pentru obtinerea acestor reduceri, fie ca-i vorba de plata integrala imediata a pachetului turistic, de imposibilitatea de a mai modifica rezervarea sau de taxe de anulare 100% din valoarea pachetului, care se pare ca nu au mai avut loc nici pe afise, nici in pliante si de cele mai multe ori nici pe site-urile agentiilor (exceptie facand doar cativa operatori ce s-au sinchisit sa mentioneze undeva bine ascunse politicile de anulare sau modificare) si care altereaza conceptul de early booking, transformandu-l in non-refundable. Adicatelea, pentru a modifica sau anula o astfel de rezervare, bineinteles doar in cazul in care ti-ai facut o asigurare storno, trebuie ori sa mori, ori sa-ti fie devastata locuinta, sa primesti o citatie pentru prezentarea in fata instantei judecatoresti in timpul calatoriei sau sa fii concediat. Totusi, sedusi de tarifele teoretic reduse (si practic apropiindu-se cu putin de tarifele normale) si de propaganda ieftina cum ca acest program ar fi o masura anticriza, mai de voie mai de nevoie (ca doar nu ne-am putea imagina acum ca tehnicile de vanzare fortata nu au fost la datorie), romanii nostri cei loviti de criza financiara, cu salariile inghetate, cu o rata de somaj in crestere si fara siguranta locului de munca, au trecut peste riscurile pe care le implica o astfel de rezervare si s-au inghesuit sa cumpere 12 000 de pachete, pompand in acelasi timp 2,8 milioane de euro in agentiile de turism ce si-au incasat cuminti castigurile nesperate sau, in traducere libera, pe deoparte au transformat conceptul de early booking intr-o metoda de a vinde chiar si pachetele fara cautare si a obtine venituri substantiale rapid si fara riscuri, unele dintre ele gustand din binefacerile crizei si mentinand aceasta tehnica de marketing chiar si dupa data limita anuntata de ANAT, iar pe de alta, si-au asigurat linistea si confortul pentru o buna perioada de timp, fara a mai fi batuti la cap de clientii ce doresc sa modifice sau sa anuleze rezervari. Cine are insa impresia ca este vorba de un efort sporit din partea agentiilor de turism, care prin bunavointa lor cedeaza o parte din comision in favoarea clientului, si le duce grija, poate sta linistit: o mare parte dintre reduceri sunt date chiar de hotelurile familiarizate cu astfel de tehnici de vanzare (pentru ca reducerile se aplica in principal la cazare si nu la transport) si asta nu de ieri de azi ci de ani buni, fie sub forma de early booking fie sub forma de non-refundable. Acum, ca agentiile folosesc ca tehnica de vanzare aruncarea prafului in ochi mai treaca-mearga dar ca turistul nu-si pune intrebarea cam care ar fi comisionul agentiei in cazul in care isi permite sa renunte la 20% din valoarea pachetului si inca sa reziste pe piata, cu parere de rau dar spune multe si despre coeficientul de inteligenta al consumatorului de turism.

Pana una alta, si aceasta initiativa "cum sa-i prostim pe romanii sa le luam banii mai repede" a fost catalogata de ANAT ca un real succes, lasand impresia ca suntem pe drumul cel bun, avem rezultate semnificative, industria turismului se misca asa cum ne tot spunea domnul Anastasiu iar eu nu-l credeam pe cuvant si ca turismul romanesc este incununat doar de "succesuri", dupa modelul scroafei cu 20 de purcei dintr-o epoca de trista amintire...

Perfect... grammar

Dupa cum probabil stiti deja, agentia de turism Perfect Tour este una dintre cele mai cunoscute si mai "vocale" de pe piata romaneasca. Pe langa profesionalism, certificare ISO si toata poliloghia pe care o cunoastem deja, aceasta agentie, sau mai bine zis echipa Perfect Tour mai are o calitate, pe care ne-o prezinta la rubrica "Despre noi" de pe site-ul de prezentare, anume faptul ca ei stiu "mai bine decat oricine altcineva ca fiecare detaliu este important" si tin sa ne-o si demostreze in redactarea ofertelor turistice de pe site, ceea ce voi incerca sa fac si eu in cele ce urmeaza avand ca exemplu textul de prezentare a ofertei "Scoala de vara la Universitatea Oxford":

"OISC este un prestigios Colegiu in centrul orasului OXFORD intre Town Hall si Christ Church. Acreditata de de catre Accreditation Service of International Collages, organizatie aprobata de Ministerul Invatamantului Englez si de Institutul Britanic, institutia este membra a Consiliului European al Scolilor Europene. Organizatie sub tutela UE. Centrul de Studii ocupa o cladire cu o frumoasa arhitectura ce dateaza de circa 400 de ani, pe parcursul scolii de vara cursurile vor avea loc in cadrul corpului principal al Universitatii Oxford"

Inca din primele fraze, redactorul isi demonstreaza atentia sporita pentru detalii, facand cateva erori grosolane. In primul rand, in limba romana substantivul comun "colegiu" nu se scrie cu majuscula, aceasta scriere fiind permisa doar atunci cand el intra in componenta unui substantiv propriu compus de tipul "Colegiul National Carol I". Apoi, repetarea prepozitiei "de" nu cred ca face parte din stilistica textului, astfel incat este nepermisa. Cuvantul englezesc "collage", scris probabil din amintiri, inseamna "colaj" si ma indoiesc ca exista vreo asociatie internationala de colaj care ar putea acredita OISC. Pe de alta parte, oricat am cauta, nu exista nicio mentiune despre vreun Consiliu European al Scolilor Europene ci doar un Consiliu European al Scolilor Internationale (ECIS), la care cred ca se si refera. Cat despre sintaxa... cred ca redactorul a uitat o regula de baza, si anume faptul ca pentru a da sens unei fraze, intr-un astfel de discurs, propozitiile principale trebuie legale printr-o conjunctie sau o disjunctie, cu atat mai mult cu cat cele doua nu au nicio legatura una cu cealalta.

"Acest program este pentru toti cei care for sa invete limba engleza imbinand studiul in salile de curs cu activitati interactive. Participantii sunt grupati in functie de nivelul de cunostiinte ale limbii engleze. Activitatile pentru cei mici constau in prepararea unui colaj cu descrierea orasului in care a fost filmata seria “ Harry Potter” si a fost scrisa capodopera literara “ Alice in tara minunilor” sau urmarind o harta a comorilor, afland in acest fel mai multe despre cultura si istoria locurilor."

Confuzia intre consoanele pereche este destul de comuna intr-o vorbire rapida dar nicidecum de acceptat in scris. Cat despre cuvantul "cunostinte", scrierea lui cu doi "i" este o eroare de clasa a IV-a maximum, ca si constructia "cunostinte ale limbii engleze". Atata timp cat limba engleza nu este o persoana care sa aiba aceste cunostinte, este de preferat constructia "cunostinte de limba engleza", asta de dragul atentiei la detalii.

Participantii cu varste peste 16ani , au posibilitatea nu numai de a calca pe holurile srabatute de catre celebritati ca Bill Clinton. Hugh Grand , Erasmus si multi altii, ci si de a se caza in Oxford Dorms, sau cladirile cu dormitoare, destinate studentilor din campus.La cerere se poate asigura pranzul in cadrul Universitaii.

Asa cum se invata la scoala inca din clasele primare, predicatul si subiectul nu se despart niciodata prin virgula, exceptand cazul in care intre ele este intercalata o propozitie, o regula de punctuatie uitata se pare de redactorul nostru, ca si cea conform careia intr-o enumerare sau intre partile de propozitie de acelasi fel nelegate prin conjunctii, pauza se marcheaza grafic prin virgula si nu prin punct, asta trecand peste faptul ca Erasmus este mentionat dupa Bill Clinton si Hugh Grant (cu "t", nu cu "d"). Se pare insa ca nici tastatura nu a ajutat prea mult, data fiind lipsa unor litere, omisiuni ce au scapat de ochiul atent la detalii chiar si la corectarea textului. Tastatura insa nu poate justifica lipsa de subiect din fraza urmatoare si nici lipsa articolului hotarat:

Pentru pretetiosi care vor sa simta confortul englezesc la superlativ pot opta pentru o alta varianta de cazare si anume hotel superior cu piscina si Spa.Hotelurile pot fi de mai multe categori, incepand cu Hostel, hoteluri cu buget redus, pana la cele cu Spa.

Trecand peste lipsa de spatiu dupa semnele de punctuatie, fie ca este vorba de punct sau virgula, este interesant si pluralul cuvantului "categorie" scris cu un singur "i", dar prindem noi sensul si asa. Nu acelasi lucru se poate spune si despre fraza urmatoare:

Participantii au posibilitatea de a isi demonstra talentul actoricesc, acestia se pot insctie la lectii de actorie cu profesori specializati si pot, eventual, juca cateva scenedi failoasele opere Shekspiriene alaturi de echipa de teatru a Universitatii.

Daca cacofonia este in cazul meu intentionata si in cazul redactorului acceptata de noile norme ale limbii romane, iar tastatura a jucat (sa ziceam) o farsa mai mult decat grosolana, de asemenea neobservata la corectare, pocirea numelui lui Shakespeare intr-un text de prezentare a unei vacante la Oxford este inacceptabila pentru orice om de bun simt intr-un asemenea context.

Minimum 20 lectii de limba engleza cu preofesori specilizati.

Dupa cum sugereaza prefixul, banuiesc ca "preofesorii" sunt cei dinaintea "ofesorilor" dar ce sunt aceia "ofesori" si mai ales "specilizati", il invitam pe domnul redactor sa ne explice, la finalul cursurilor de gramatica limbii romane clasa a IV-a, pe care ii sugerez din inima sa le urmeze inainte de a mai redacta vreun text, fie el comercial sau o compunere cu "a venit toamna".

Atitudine civica

Eu sunt un cetatean ca toti cetatenii, cred. Si ca toti cetatenii, sper (de data aceasta), am ochi de vazut si urechi de auzit, un creier dotat cu necesarul de circumvolutiuni si, probabil o trasatura specifica varstei, destula naivitate cat sa mai pot crede ca se mai poate schimba ceva in bine in sistemul romanesc de orice natura. Si pentru ca am ochi si urechi, ca toata lumea, mi-e greu sa nu observ imperfectiunea mecanismelor ce fac, sau nu, dupa caz, sistemul complex sa functioneze, pentru ca apoi sa-mi folosesc creierul pentru a filtra informatiile iar la sfarsit sa fac uz de naivitate, cautand solutii pe care nu le-a cerut nimeni pentru a rezolva probleme pe care altii nu le vad. Sau poate le vad dar, inecati in blazare si cotidian, nu mai au nici timpul, nici inspiratia si nici energia sa le ia in considerare. Sau poate pana la urma nimanui nu-i pasa... Pentru a cobori discutia din sfera generala spre concret, va voi prezenta azi o varianta de raspuns la intrebarea "ce face agentul de turism cand nu are ce face", cu referire la ideea de publicitate inselatoare in domeniul turistic:

Stimate domnule director al Directiei Generale de Control si Protectia Turistilor,

Observand tendinta si deschiderea Ministerului Turismului din Romania catre comunicare prin diverse programe ce implica in mod activ consumatorul de turism, imi permit sa va trimit o sesizare in scop constructiv, ce poate fi privita ca o sugestie pentru imbunatatirea calitatii serviciilor turistice de pe piata romaneasca si mai ales perceptiei publice a acestui segment economic, cu referire directa la agentiile de turism. Din descrierea departamentului pe care il conduceti, reiese ca unul dintre obiectele de activitate ale acestui organism este controlul si promovarea calitatii serviciilor turistice si verificarea activitatii agentiilor de turism, sub diversele ei aspecte (economic, juridic etc), acestea reprezentand una dintre principalele coordonate ale pietei turistice romanesti, de unde ar fi normal sa deducem un interes aparte pentru atingerea acestui obiectiv. Scopul meu insa este acela de a va atrage atentia asupra unei alte dimensiuni a agentiilor de turism, tangenta activitatii de marketing si vanzare, ce prin definitie influenteaza celelalte aspecte si evolutia societatii comerciale, si anume publicitatea agentiilor de turism romanesti, avand ca suport legea nr. 158/2008 privind publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa. Avand in vedere aceasta lege, care reglementeaza clar publicitatea inselatoare ca fiind "publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele carora i se adreseaza ori care iau contact cu aceasta si care, din cauza caracterului înselator, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciaza ori poate prejudicia un concurent" (art.3 aliniatul b) si pentru determinarea careia iau in considerare caracteristicile bunurilor sau serviciilor, ca de exemplu disponibilitatea respectiv pretul sau modul de calcul al pretului si conditiile în care se distribuie bunurile ori se presteaza serviciile (art.5), agentiile de turism romanesti functioneaza la limita sau chiar in afara acestei legi, folosind acest principiu dublat de tehnicile de vanzare agresiva, in defavoarea consumatorului de turism.

In mare parte, operatorii de pe piata de turism romaneasca folosesc pentru promovare, pe langa pliante publicitare si afise plasate in locuri publice, un website de prezentare a serviciilor, pachetelor si tarifelor, o metoda noua dar foarte eficienta, dat fiind faptul ca statistic 80,82% dintre romani prefera sa se informeze folosind site-urile de prezentare online inainte de achizitionarea unui pachet turistic, potrivit unui sondaj PR D'Avantage Consult. In cea mai mare parte insa, informatiile publicate pentru serviciile agentiilor reprezinta doar un mijloc de atragere a clientelei, fara un suport concret si fara a corespunde realitatii, atat din punct de vedere al tarifelor practicate cat si a disponibilitatii serviciilor. Folosind o formula de tipul "incepand de la" sau "de la" urmata de tariful minim pe care pachetul il poate avea, fara a mentiona limita serviciilor si taxele neincluse (TVA, taxe locale, comision etc), tariful maxim sau tariful real in momentul vizionarii ofertei si fara a putea fi verificata veridicitatea tarifului afisat, nu numai ca se incalca principiul protectiei concurentei loiale dar se induce in eroare si influenteaza decizia si comportamentul economic a consumatorului sau persoanei careia i se adreseaza. Practic, un potential client care foloseste site-ul de prezentare al agentiei de turism pentru informare, studiaza un pliant sau vizioneaza un afis de promovare si, de cele mai multe ori prin comparatie, (principiu de baza al protectiei consumatorilor in UE) decide sa foloseasca serviciile unei agentii ce afiseaza astfel de tarife, avand ca argument tocmai acest criteriu de selectie, destul de important data fiind situatia economica actuala, contacteaza agentia pentru a rezerva serviciul, unde nu numai ca afla ca tariful este mult mai mare decat cel afisat (de multe ori dublu sau triplu fata de tariful initial) sau ca s-a omis includerea comisionului agentiei pentru acel serviciu, calculul facandu-se pe loc, dar intra in contact si cu tehnici de vanzare agresive pentru obtinierea unei decizii imediate si lipsirea consumatorului de alte posibilitati sau un termen suficient pentru a putea lua o decizie in cunostinta de cauza (procedura de asemenea ilegala, conform legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii) sub influenta carora accepta plata serviciului. Aceasta practica reprezinta tocmai obiectul legii mai sus citate (Art. 2. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica continutului materialelor publicitare si mesajelor publicitare, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informatiei), dublata de articolul 5 din Ordonanta de Guvern nr.107 din 30 august 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice: Materialele publicitare turistice puse la dispozitie consumatorului în vederea încheierii contractului cataloage sau pliante - trebuie sa indice, în mod lizibil, clar si precis, pretul si informatiile corespunzatoare referitoare la destinatie, ruta, mijloace de transport, tipul unitatilor de cazare etc, incalcate in mod deliberat de catre operatorii de pe piata turistica romaneasca. O alta practica des intalnita la agentiile de turism romanesti se refera de data aceasta la disponibilitatea unui serviciu sau ceea ce in limbajul de specialitate este cunoscut sub denumirea de promotii "bait and switch" (momeala si inlocuire) adica lansarea unei oferte ieftine, fara a mentiona posibilitatea ca produsul sa nu mai fie disponibil sau motivele pentru care este posibil ca acea oferta sa nu mai fie valabila, pentru ca, la cererea respectivului produs sau pachet sa se constate ca produsul nu mai este disponibil si sa se incerce comercializarea unui alt produs sau pachet, de obicei mai scump. Desi aceste practici de concurenta neloiala fata de agentiile care afiseaza tarifele reale si incalcare a dreptului la protectie a consumatorului in domeniul turistic sunt adoptate in toata lumea, pe piata europeana (luand ca exemplu Franta) existand nu doar legi foarte riguroase in acest sens ci si organe specializate pentru identificarea si combaterea unui astfel de comportament comercial, incurajate de legislatia europeana, pe piata romaneasca ele s-au generalizat si, desi ilegale, se confunda cu normalitatea. Este inutil de mentionat ca aceasta sesizare se rasfrange si asupra Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania care pe pagina web proprie prezinta agentiile membre ca oferind reduceri de 15-20% fara a verifica aceasta informatie, la o verificare aleatorie putandu-se demonstra cu usurinta ca agentiile nu numai ca nu practica astfel de reduceri ci propun tarife cu pana la 50% mai ridicate decat ale altor agentii de turism si de multe ori chiar decat cele propuse de furnizorii de servicii direct (companii aeriene, hoteluri etc). Tin sa mentionez ca toate informatiile de mai sus pot fi oricand probate prin calcule si materialele publicitare folosite de agentii.

Totusi, data fiind dinamica domeniului turistic si intelegand atat nevoia de publicitate a agentiilor de turism cat si imposibilitatea actualizarii zilnice a informatiilor de pe website-urile de prezentare a serviciilor si pachetelor turistice si imprimarii pliantelor si afiselor pentru a corespunde realitatii, exista o serie de masuri ce se impun pentru imbunatatirea calitatii vanzarii serviciilor pe piata romaneasca (un aspect dezirabil atat pentru Ministerul Turismului cat si pentru consumatorul de turism) si pentru combaterea publicitatii inselatoare, dintre care mentionez:

- crearea unei legislatii riguroase si foarte clare cu privire la publicitatea agentiilor de turism, trasand clar limitele legalitatii diferitelor forme de publicitate si sanctiunile ce rezulta dupa constatarea publicitatii inselatoare, mergand de la amenzi pana la suspendarea licentei de turism;

- impunerea actualizarii periodice a tarifelor si disponibilitatii pachetelor turistice, fie ca este vorba de transmiterea informatiei prin site-uri web de prezentare, pliante, afise, audiovizual etc;

- impunerea mentiunii clare pe materialele publicitare a tarifului minim si maxim la care poate ajunge respectivul serviciu/pachet (in cazul in care oferta este generala sau fluctuanta si are in vedere o perioada lunga de timp) si pe cat posibil a tarifului real, disponibil in momentul cumpararii pachetului, respectiv a perioadei in care acel serviciu este disponibil la acel tarif, incluzand toate taxele;

- crearea unui departament specializat in verificarea periodica a aspectelor legate de promovare si publicitate a operatorilor de turism activi pe piata romaneasca, aplicarea legii mai sus propuse si preluarea si solutionarea reclamatiilor in acest sens;

- conceperea si promovarea unui program de informare inechivoca a agentiilor de turism cu privire la practicile publicitatii inselatoare si, in egala masura, de informare a populatiei, deci a potentialilor turisti, cu privire la drepturile si protectia lor in calitate de consumatori de turism.

Analizand informatiile de mai sus, consider ca mentionarea impactului si efectului pozitiv pe care un astfel de proiect il va avea asupra pietei turistice romanesti dar mai ales asupra cumparatorilor serviciilor turistice si cat explicarea importantei sale este redundanta si sper ca aceste informatii si propuneri sa-si gaseasca ecou in activitatea Directiei Generale de Control si Protectia Turistilor. Sperand ca am reusit macar sa va atrag atentia asupra unui aspect negativ al pietei romanesti de servicii turistice si posibilitatea de ameliorare a sa, va multumesc pentru timpul si atentia acordate.

Cu stima,

Carla Boangiu
Customer Care Department Supervisor
*******.com Ltd

P.S. Pentru cei ce, dupa lecturarea "scrisorii" trimise la de Directia Generala de Control si Protectia Turistilor din cadrul Ministerului Turismului, zambesc ironic sau compatimitor in barba, as putea adauga: nu, nu astept raspuns din partea ditai ministerului la sesizarea unui biet cetatean, nu, nu cred ca se va lua in considerare vreodata aceasta problema, atata timp cat ministerul nu v-a avea un interes in asta iar oameni cu influenta vor continua sa faca o multime de bani din astfel de proceduri comerciale si nu, nu ma voi opri aici!